magyar  |  english  |   RSS Feed


Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” din Târgu Secuiesc


Începutul vieţii muzeale din Târgu Secuiesc datează din perioada interbelică, când avocatul Ödön Diénes Ikafalvi (1874-1936) a inaugurat, pe 4 septembrie 1932, primul muzeu din localitate, la etajul Orfelinatului de fete, având ca bază colecţia sa, adunată în decurs de 80 ani. După moartea fondatorului, rolul de custode al Muzeului a fost preluat de către fratele său, avocatul Jenő Diénes Ikafalvi (1876-1946). Instituţia era finanţată de către Cazinoul local şi în colecţia se găseau peste 20.000 de obiecte, dar în 1938 a fost nevoită să-şi închidă porţile din cauza lipsei de spaţiu, iar în 1941 a fost obligată să părăsească clădirea orfelinatului. Exponatele – împachetate în lăzi, depuse temporar în două săli din Şcoala Populară de Stat – s-au împrăştiat şi au dispărut după cel de-al Doilea Război Mondial.

Perioada postbelică şi instaurarea dictaturii comuniste nu au favorizat fondarea unui nou muzeu la Târgu Secuiesc. Această posibilitate a apărut în anul 1969, cu ocazia împlinirii a 120 de ani de la moartea lui Áron Gábor, când, din iniţiativa Consiliul pentru Cultură al Judeţului Covasna şi a Muzeului Judeţean Covasna, a fost organizată, în Casa Turóczi (clădirea în care a funcţionat turnătoria de tunuri în anul 1849), o Expoziţie permanentă, realizată din materiale provenite din patrimoniul Muzeului din Sfântu Gheorghe. Expoziţia era organizată în două săli – una dedicată evenimentelor Revoluţiei de la 1848-1849, iar cealaltă, breslelor şi asociaţiilor profesionale din localitate – şi cu timpul s-a transformat în Muzeul Breslelor.

După vernisarea Expoziţiei, s-a constatat faptul că în posesia meşteşugarilor locali şi a moştenitorilor acestora se află un număr important de piese cu caracter de breaslă. De colecţionarea acestor obiecte s-a ocupat profesorul de istorie László Incze (1928-2007), care, din toamna lui 1970, a preluat şi postul de muzeograf şi şef-secţie al Expoziţiei din Casa Turóczi. Noua secţie a primit ca sediu clădirea vechii Primării (1857-1968), transformată în conformitate cu necesităţile de funcţionare ale muzeului, fapt care a permis accelerarea colecţionării materialelor cu caracter de patrimoniu.

Actualul Muzeu din Târgu Secuiesc şi-a deschis porţile pe 3 martie 1972, ca Secţie externă a Muzeului Judeţean Covasna. Deşi preocupat de la bun început de colecţionarea şi valorificarea pieselor cu caracter de breaslă, instituţia poartă abia din anul 2002 denumirea de Muzeul de Istorie a Breslelor, iar din 2012, cu ocazia împlinirii a 40 de ani de activitate, poartă şi numele lui László Incze, drept recunoaştere a contribuţiilor pe care profesorul de istorie le-a avut în dezvoltarea instituţiei.

Scopul principal al Muzeului de Istorie a Breslelor „Incze László” este cercetarea, colecţionarea şi valorificarea materialului legat de meşteşugarii şi breslele din localitate, respectiv cercetarea culturii burgheze generate de aceste asociaţii profesionale. Instituţia pune de asemenea accent pe păstrarea şi valorificarea vestigiilor spirituale şi materiale ale Revoluţiei de la 1848-1849, respectiv îngrijirea şi valorificarea colecţiei de costume populare miniaturale a Muzeului Naţional Secuiesc, aflată în custodia sa.

1. Colecţia de breaslă şi meşteşuguri

Cele opt săli de expoziţie de la parterul Muzeului găzduiesc materialele (unelte, ustensile şi produse finite) legate de viaţa meşteşugarilor şi a breslelor din Târgu Secuiesc, donate aproape în totalitate de către localnici. Materialul este departe de a fi complet, din cauza faptului că multe piese erau deja pierdute în momentul înfiinţării instituţiei, dar şi pentru că meşteşugarii care îşi mai continuă activitatea nu s-au despărţit de uneltele şi ustensilele lor, unele lipsuri putând fi însă completate cu piese din colecţiile Muzeului Naţional Secuiesc.

Din cele unsprezece bresle care au activat în Târgu Secuiesc, doar de la nouă s-au păstrat destule piese pentru a putea fi reprezentate în expoziţie: în cele cinci săli din dreapta intrării principale se găsesc obiecte legate de breslele olarilor, cizmarilor şi pantofarilor, tăbăcarilor, cojocarilor, fierarilor şi lăcătuşilor, iar în cele trei săli de pe latura stângă a clădirii se găsesc expuse obiecte şi ustensile legate de breslele măcelarilor, pălărierilor, croitorilor şi producătorilor de turtă-dulce.

Cea mai veche breaslă din Târgu Secuiesc a fost breasla tăbăcarilor, înfiinţată în anul 1572. Tăbăcarii au activat în oraş până la începutul secolului XX, în momentul înfiinţării Muzeului, meseria fiind demult dispărută. Uneltele şi ustensilele din colecţie, legate de aceste meserii, ne-au parvenit prin bunăvoinţa urmaşilor meşterilor tăbăcari.

Breasla cizmarilor, desprinsă din cea a tăbăcarilor în anul 1638, a funcţionat până în 1947. În secolul XIX, pantofarii, care s-au separat de această breaslă, au format o asociaţie profesională de sine stătătoare. În realizarea colecţiei, Muzeul a beneficiat de sprijinul meşterilor vârstnici, care nu doar că au ajutat la colectarea şi identificarea obiectelor, dar au realizat pentru expoziţie şi produsele specifice breslei.

Economia oraşului medieval a fost dominată de meşteşugurile legate de prelucrarea pieilor. Dintre ele, breasla cojocarilor a fost fondată în anul 1649. Meşteşugul a încetat să fie practicat pe scară largă în deceniul şapte al secolului XX, totuşi Muzeul a beneficiat în realizarea expoziţiei de sprijinul câtorva bătrâni meşteri.

Breasla olarilor a fost fondată în anul 1649, iar meşteşugul a dispărut din oraş în anul 1966, odată cu decesul ultimului meşter olar, Bálint Szász. Ustensilele de olărit din expoziţie provin din atelierul său, în timp ce restul materialelor referitoare la această breaslă provine din colecţia Muzeului Naţional Secuiesc.

Cele patru bresle fondate în secolele XVI-XVII au fost urmate abia în secolul XIX de noi asociaţii profesionale. De la breasla curelarilor, fondată în anul 1807, s-au păstrat prea puţine mărturii materiale, pentru a putea fi valorificate în expoziţie. Materialele legate de breasla măcelarilor, fondată în anul 1809, sunt prezente prin documente şi alte piese, dar dintre ustensilele specifice meseriei s-au păstrat doar foarte puţine.

Celelalte meserii din localitate şi-au format asociaţiile abia din deceniul cinci al secolului XIX. De la breasla croitorilor, fondată în anul 1841, nu s-au păstrat decât câteva acte şi piese de atelier, dar activitatea lor a putut fi documentată datorită cercetărilor de vestimentaţie.

Anul 1844 a marcat formarea asociaţiei profesionale a tâmplarilor, a pălărierilor, a fierarilor şi lăcătuşilor, respectiv a căldărarilor.

Breasla tâmplarilor a fost fondată odată cu sporirea numărului de meşteri, datorată creşterii comenzilor de mobilier în stil burghez. Alături de actele asociaţiei profesionale, în colecţie se găsesc unelte şi produse ale acestora, provenite din donaţii.

József Kovács, ultimul reprezentant al pălărierilor din Târgu Secuiesc, care a murit în ultimul deceniu al secolului trecut, a donat atelierul de pălărier şi pălăriile sale Muzeului, care le-a valorificat în cadrul expoziţiei.

Fierarii, lăcătuşii, armurierii şi tinichigii au format împreună o asociaţie profesională. Atelierul de fierărie, prezentat în expoziţia Muzeului, provine de la Ruseni, sat înglobat în Târgu Secuiesc. Ultima fierărie din oraş a fost închisă în anul 1989, odată cu desfiinţarea cooperativei agricole de producţie.

Membrii breslei căldărarilor au jucat un rol important în timpul luptei de autoapărare, din anii Revoluţiei de la 1848-1849. Mărturiile materiale ale acestei asociaţii profesionale sunt extrem de reduse, motiv pentru care nu au putut fi prezentate în cadrul expoziţiei.

Producătorii de turtă dulce nu au format niciodată o asociaţie profesională. Primul meşter s-a stabilit în oraş la începutul secolului XX, „arta” lui fiind preluată şi de alţii, astfel că turtele dulci au devenit vestite pe o arie foarte largă. Forma şi decorarea aluatului dinaintea coacerii au fost realizate prin presarea în forme de lemn. În expoziţie, alături de aceste forme, se pot vedea şi turte dulci donate Muzeului de meşterul Sándor Kósa, în anul 1986.

2. Colecţia de istorie locală

Expoziţia de istorie locală prezintă istoria localităţii, de la prima sa atestare documentară din anul 1407, până în a doua jumătate a secolului XIX. Din cauza numărului redus al mărturiilor materiale, etapele dezvoltării oraşului (acordarea rangului de oraş, privilegiile de breaslă şi cele de târg, precum şi alte momente importante din procesul său de dezvoltare) sunt prezentate prin reproduceri şi fotografii, alături de care şi-au găsit locul şi câteva obiecte de epocă.

Cel mai important eveniment istoric din viaţa oraşului a fost Revoluţia de la 1848-1849, în timpul căreia a funcţionat aici un arsenal, unde se turnau şi se echipau tunuri. Muzeul a consacrat evenimentelor din această perioadă două încăperi, în care sunt expuse, între piesele din propriul patrimoniu, şi cele aduse în completare de la Muzeului Naţional Secuiesc – arme, singura reconstituire a portretului lui Áron Gábor, două piese de mobilier realizate de Áron Gábor, şi un model de tun fabricat aici, la începutul secolului XX.

3. Zsuzsi şi Andris în port popular

Expoziţia de costume populare miniaturale Zsuzsi şi Andris în port popular a fost realizată din costumaşele confecţionate, în anii 1970-1971, de către copii maghiari din Transilvania, în cadrul unui concurs lansat de revista Jóbarát. La finalul acestuia, costumele au fost donate Muzeului Naţional Secuiesc, o parte din ele fiind expuse, din anul 1974, la Târgu Secuiesc. Colecţia cuprinde 349 seturi de costumaşe, care în anul 1995 ajung toate la Muzeul de Istorie a Breslelor, iar 247 de exemplare pot fi văzute în trei săli ale Expoziţiei de bază, începând cu anul 2001.

4. Colecţia pompierilor voluntari

În anul 1992, echipamentul pompierilor voluntari din localitate a ajuns în patrimoniul Muzeului de Istorie a Breslelor, contribuind considerabil la îmbogăţirea colecţiei de istorie locală. Carele şi o maşină de pompieri de epocă pot fi văzute în cadrul unei expoziţii în aer liber, organizată în curtea instituţiei.

5. Expoziţii temporare

Sala consiliului a fost utilizată de la început ca spaţiu pentru expoziţiile temporare. În ultimii ani, au fost vernisate aici peste 200 de expoziţii de artă plastică, la care au colaborat peste o sută de artişti plastici. Cele peste 500 opere de artă donate de artişti fac parte din colecţia de artă a Muzeului.


09.10.2018
Expoziție itinerantă, vernisaj în Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe[ detalii ]
27.09.2018 - 03.10.2018
26.06.2018
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie vacant.[ detalii ]
30.03.2018
Muzeul Național Secuiesc va fi închis în perioada 30 martie-2 aprilie 2018.[ detalii ]
28.02.2018
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, temporar vacant, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
26.10.2017
Muzeul de Științele Naturii din Ungaria vă propune o întoarcere în timp, în ultima glaciațiune din istoria Pamântului, recreată la Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe. [ detalii ]
28.09.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, vacante, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
03.05.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea a funcţiei contractuale de execuţie, vacante, la Muzeul Naţional Secuiesc[ detalii ]
14.04.2017
Muzeul Naţional Secuiesc va fi închis pe data de 16-17 aprilie 2017.[ detalii ]
14.03.2017
În data de 14 martie, orele 18.00 vă invităm la vernisajul expoziției itinerante de pictură Endre Szász organizat la Muzeul Național Secuiesc din Sf. Gheorghe. [ detalii ]
21.01.2017
Expoziţia de sculptură Ilés-Muszka Rudolf şi Vargha Mihály la Tg.Secuiesc[ detalii ]
18.01.2017
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiilor contractuale de execuţie, vacante, la Secţia Istorie şi Arheologie[ részletek ]
23.06.2016
Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna organizează concurs de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiei contractuale de execuţie, vacantă, la Muzeul Naţional Secuiesc.[ detalii ]
16.06.2016
Cu titlul Colecționarul Szőcs Fülöp Károly, Muzeul Național Secuiesc deschide noua sa expoziție dintr-o valoroasă colecție particulară din Transilvania. [ detalii ]
23.05.2016
Cu titlul Zestrea și portul în zonele locuite de secui s-a redeschis expoziția de bază etnografică a Muzeului Național Secuiesc în sala din etajul doi, cu exponate și interioare nou realizate. [ detalii ]
01.02.2016
În secolele XVIII–XIX denumirea de haiduc era folosită și în cazul slujitorilor în uniformă care îndeplineau servicii la primării, la oficiul de comite sau lângă alți funcționari cu rang înalt.[ detalii ]
01.01.2016
Obiectele de incontestabilă valoare, pe care istoria tâmplăriei le consemnează drept adevărate opere de artă, sunt scaunele create de 'breasla tâmplarilor'.[ detalii ]
28.01.2016
Vernisajul expoziției-eveniment „Comorile României” va avea loc în data de 28 ianuarie 2016, începând cu ora 16:00, la Muzeul Național al Chinei din Beijing, Republica Populară Chineză. [ detalii ]
07.01.2016
Muzeul Naţional Secuiesc deschide Expoziţia comemorativă Fóris Pál - fotograful Muzeului Naţional Secuiesc, joi, 7 ianuarie 2016, ora 18.[ detalii ]
Redactor executiv: Vargha Mihály.
© Copyright: Muzeul Naţional Secuiesc, 2014.