Secuii

Cine sunt, în esență, secuii? Ce cunoaștem despre Ținutul Secuiesc? Ce percepții și convingeri persistă în legătură cu ei și în ce măsură oglindesc acestea realitatea? Cum se definesc pe sine locuitorii Ținutului Secuiesc?

Expoziția temporară a Muzeului Național Secuiesc, intitulată Secuii – Trăsături moștenite, deschisă între 21 octombrie 2025 și 31 ianuarie 2027, explorează aceste întrebări prin intermediul a numeroase artefacte valoroase, păstrate cu grijă în muzeele din Ținutul Secuiesc. Aceasta oferă vizitatorilor o experiență muzeală captivantă, unică și profund evocatoare.

Caracteristica definitorie a expoziției rezidă în reunirea, într-o singură prezentare, a obiectelor păstrate în diverse localități din Ținutul Secuiesc, dezvăluind bogata moștenire culturală a regiunii, de la procesul de urbanizare al secolului al XIX-lea și până în zilele noastre.

De la Zăbala la Gheorgheni și de la Sfântu Gheorghe la Cristuru Secuiesc, această expoziție impresionantă reunește obiecte și documente din aproape toate colecțiile muzeelor din Ținutul Secuiesc, aducând în prim-plan artefacte remarcabile păstrate în instituțiile regionale. Cele șapte secțiuni tematice, 77 de povești, 10 filme documentare și sute de fotografii – realizate cu contribuția a zece muzee – oferă vizitatorilor din Sfântu Gheorghe o imersiune profundă în istoria și prezentul Ținutului Secuiesc.

Expoziția se transformă într-un veritabil centru de convergență pentru valorificarea patrimoniului cultural al regiunii: pe lângă artefactele unice, reunește practici de colecționare, concepte curatoriale și cercetări, generând creații noi și inovatoare. Astfel, prezentarea complexă și diversă este asigurată nu doar de amploarea și calitatea exponatelor, ci și de perspectivele și expertiza variată a colaboratorilor – etnografi și istorici.

Curatorii aduc în prim-plan ansambluri unicat de o valoare remarcabilă, precum documentele și fotografiile transmise posterității de Ágoston Csató, un secui emigrat în America, un dulap artizanal realizat din elemente reciclate provenind de la patru piese de mobilier pictat, datând din perioada 1770–1880, sau clopotul din 1622 al bisericii reformate din Surcea. De asemenea, obiectele emblematice contemporane sunt bine reprezentate: o sticlă de plastic de apă minerală din 2024 ilustrează conținutul bogat de fier al apelor minerale din regiune. Alături de obiecte cu note umoristice, precum ceaunul pentru încălzit pălincă, împodobit cu mânere de inspirație falică, prind viață și artefactele care dezvăluie istoriile tulburătoare ale Ținutului Secuiesc: zestrea din 1981, pregătită în Ciuc pentru o tânără mireasă care și-a pierdut viața într-o explozie de gaz înainte de a se stabili alături de soțul ei în Budapesta. Exemplul din Mădăraș al baladei despre fata prinsă într-o mașină de treierat aduce un deznodământ mai luminos: se dezvăluie că eroina acestui poem popular tragic, transmis oral, s-a vindecat în mod miraculos după accidentul din anii 1930, s-a căsătorit și a avut copii. Dincolo de tradițiile agricole, expoziția familiarizează vizitatorii cu specificul gastronomiei regionale, cu practicile locale ale religiei și credinței, precum și cu patrimoniul meșteșugurilor și al industriei casnice, subliniind astfel fundamentele esențiale pentru perpetuarea identității culturale.

Expoziția ilustrează, totodată, caracterul dinamic și fluid al culturii secuiești, făcând tangibilă continua sa transformare. Motivele schimbării perpetue, progresului, gândirii inovatoare și forței tradiției se regăsesc constant, fie că vorbim despre tehnologii agricole, cultura materială, obiceiuri, vestimentație sau alte aspecte ale stilului de viață. Nu este trecut cu vederea nici faptul că locuitorii Ținutului Secuiesc, purtați de curgerea vieții, au modelat și continuă să modeleze cultura materială și spirituală în funcție de nevoi, tendințe și oportunități. Prezentarea analizează, până în contemporaneitate, rolul strategic al fenomenelor culturii populare, al obiceiurilor, tradițiilor și religiei în conservarea identității maghiare și, în mod special, a celei secuiești. Găzduită de Muzeul Național Secuiesc, această inițiativă nu își propune să destrame imaginea conturată despre secui și Ținutul Secuiesc, ci oferă o experiență captivantă, prin care vizitatorii își pot rafina și îmbogăți viziunea anterioară, conferindu-i o profunzime mai mare.

Muzeul Național Secuiesc, Sfântu Gheorghe – SZNM
Muzeul Etnografic „Haszmann Pál”, Cernatul de Jos – HPM
Muzeul Breslelor „Incze László”, Târgu Secuiesc – ILCM
Muzeul Etnografic Ceangăiesc, Zăbala – CSNM
Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc – CSSZM
Muzeul „Haáz Rezső”, Odorheiu Secuiesc – HRM
Muzeul Etnografic „Havadtő”, Viforoasa – HNM
Muzeul Județean Mureș, Târgu Mureș – MMM
Muzeul „Molnár István”, Cristuru Secuiesc – MIM
Muzeul „Tarisznyás Márton”, Gheorgheni – TMM